Sub lupă: ce se găsește într-o particulă de praf

Dacă ai putea analiza la microscop o particulă de praf, ce crezi că ai descoperi în compoziția acesteia? Praful domestic poate conține pe lângă polen și muceiaguri, și o serie de poluanți atmosferici iritanți pentru mucoasele respiratorii și oculare– dioxid de sulf, oxizi de azot și agenți biologici. Nu praful în sine și particulele vizibile produc reacții alergice, ci compușii sensibilizanti. Despre aceștia povestim pe larg în rândurile următoare și îți spunem și ce măsuri concrete poți lua pentru a-i ține la distanță.

Un întreg univers într-o particulă microscopică

“Este doar praf, pot să îl șterg și peste câteva zile.” Dacă ai știi ce conține praful depus pe mobilă și pe suprafețele din casă, probabil că te-ai trezi și te-ai culca cu laveta în mână. Într-o particulă microscopică de praf (diametrul mediu este de 5 microni, echivalent cu a paisprezecea parte dintr-un fir de păr) pot fi cuprinse fragmente de insecte, fibre, acarieni și resturi fecale provenite de la aceștia (am povestit pe larg despre ei în acest articol), polen, celule moarte desprinse de pe pielea umană, mătreață, spori de ciuperci, păr uman și animal, resturi de vopseluri uscate, sol uscat, diverse bacterii, mucegaiuri, așchii de lemn, excremente de gândaci și multe alte componente invizibile cu ochiul liber, care pot declanșa reacții alergice, atât la persoanele predispuse la acest tip de manifestări, cât și la cele care în urma expunerii repetate, au devenit în timp sensibile la anumite substanțe. 

Compoziția prafului domestic și alergiile generate de particulele conținute de acesta, nu reprezintă o preocupare de dată recentă, chiar dacă subiectul și-a făcut loc pe agenda publică și în mass-media de doar câțiva ani, odată cu creșterea procentului de persoane alergice. Primele studii ale mostrelor de praf aspirat din locuințe au fost realizate în anul 1921, pentru ca începând cu anii ’60 să fie identificate cele mai importante alergene – acarienii, artropodele microscopice care măsoară între 200 și 600 de microni și care sunt înrudite cu păianjenii și căpușele. Ținând cont că acarienii se înmulțesc rapid în condiții de umiditate de cel puțin 50% și la o temperatură de peste 25 de grade, nu este de mirare că un gram de praf conține în medie 2000 de acarieni. Aceștia se găsesc peste tot în casă, în saltele, mochete, covoare, jucării de pluș, mobilier tapițat, draperii etc. 

Nu tot praful din casă este însă la fel. Compoziția acestuia variază în funcție de țară, de particularitățile de mediu și de formele de relief înconjurătoare. Și asta pentru că o treime din “cocktail-ul” de substanțe care alcătuiesc praful domestic, provine de afară. Prin urmare, printre alergeni se pot regăsi și oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, metale grele – arseniu, cadmiu, mercur, nichel, și amoniac. Odată inhalate, aceste particule fine pot avea impact atât asupra aparatului respirator (inflamații, iritații, infecții, astm etc), cât și asupra ficatului, splinei, inimii și sistemului nervos central. 

Ce poți face pentru a limita expunerea la praf și pentru a reduce din efectele nocive ale acestuia

Praful este peste tot în jurul tău și nu ai cum să scapi de el definitiv. Cu toate acestea, o serie de acțiuni te pot ajuta să îi reduci prezența și să îți transformi casa într-un loc mai sigur pentru sănătate:

  1. Poate nu ești cea mai ordonată persoană din lume, însă anul acesta ai putea face câțiva pași în direcția aceasta. În dulapuri se acumulează cele mai mari cantități de praf, particule fine regasindu-se inclusiv în compoziția hainelor, în prosoape, așternuturi sau lenjerie. Acarienii din praf au nevoie de temperaturi de peste 60 de grade pentru a fi distruși, așadar dacă nu ai spălat textilele la o temperatură ridicată și dacă afară este o vreme rece, ai toate șansele ca hainele așa-zis curate, să transporte în dulap musafiri nedoriți, unde în condiții de întuneric și de umiditate se pot înmulți în voie. 
  2. Selectează cu atenție laveta pe care o folosești pentru praf. Cele mai indicate tipuri de țesături sunt cele din microfibră, deoarece captează și rețin excelent praful. Daca folosești o cârpă oarecare, sau un pămătuf, nu faci decât să transferi praful dintr-un loc în altul. 
  3. În timp ce faci menajul casei, recomandat este să porți și o mască de protecție. Aceasta te va ajuta să previi reacțiile alergice, mai ales dacă ai un istoric la acest capitol.
  4. Menține temperatura din casă sub 21 de grade și monitorizează nivelul de umiditate – acesta ar trebui să se situeze sub 50%, pentru a face dificilă misiunea acarienilor de a se reproduce.
  5. Curăță periodic aparatul de aer condiționat, ventilatorul din baie și alte dispozitive în care se pot acumula substanțe nocive, mucegaiuri, acarenieni etc.
  6. Investește într-un purificator de aer performant și instalează-l în încăperile în care petreci cel mai mult timp. Purificatoarele de aer Blueair au dimensiuni adaptate oricărei locuințe, sunt extrem de ușor de pus în funcțiune, se reglează automat, consumă energie la nivelul unui bec, sunt foarte silențioase, au un design minimalist, și încorporează cele mai avansate tehnologii de filtrare a aerului din lume. În timp ce purificatoarele de aer obișnuite împing aerul poluat print-un filtru, tehnologia proprie HEPASilent ™ alătură două metode de filtrare – electrostatică și mecanică, pentru a îndepărta eficient 99,97% din particulele cu dimensiuni microscopice: praf, polen, spori de mucegai, acarieni, virusuri, bacterii, păr de animale, compuși organici volatili etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiență ta pe E-Klarwin