Poluarea cu microplastice: ce este, cum îți afectează sănătatea și ce măsuri poți lua

În ziua de azi e greu de conceput o viață fără plastic. Fie că e vorba de ambalaje, îmbrăcăminte, jucării, vopsele sau obiecte de zi cu zi, plasticul e peste tot. Și doar 9% e reciclat, restul de 91% ajunge ca deșeu în apă, pe uscat și în aer. Dacă până de curând cercetările s-au concentrat în principal asupra impactului poluării râurilor și oceanelor, ultimele studii și-au îndreptat atenția asupra aerului pe care-l respirăm. Pentru că zilnic respirăm până la 130 de particule de plastic care rămân în corpul nostru și pe care oamenii de știință le numesc microplastice.

Microplasticele sunt peste tot –  pe fundul oceanului, amestecate cu granule de nisip care mai apoi sunt purtate de vânt pe toate continentele, ajungând inclusiv în locuri precum Antarctica sau vârfurile din Himalaya. Și bineînțeles, în plămânii noștri, în mod involuntar, din aerul pe care îl respirăm zi de zi.

 

Ce este microplasticul?

Microplasticul se referă la polimerii sintetici solizi și insolubili care au o dimensiune cuprinsă între 5 și 0,001 mm. Microplasticele sunt primare sau secundare. Cele primare sunt eliberate direct în mediu sub formă de particule mici de plastic. Acestea sunt proiectate intenționat, iar industria cosmetică de exemplu le folosește ca substanțe abrazive. Microplasticele secundare sunt rezultatul degradării deșeurilor mari de plastic (cum ar fi pungile ori sticlele de plastic), în bucăți mai mici până când acestea devin microscopice.

 

Cum ajunge microplasticul în aer?

Pe de o parte particulele microplastice din ocean sunt transportate de vânt și poluează aerul. Pe de altă parte, microplasticul poate ajunge în aer atunci când orice obiect din plastic incepe sa se degradeze. De exemplu, se întâmplă atunci când conducem o mașină iar anvelopele se uzează din cauza fricțiunii și a căldurii generate în momentul în care cauciucul rulează pe șosea. În acel moment mii de bucăți microscopice de plastic ajung în aer.

Poluarea aerului cu microplastic rezultă si din alegerea hainelor din materiale sintetice, cum ar fi poliesterul. Aproximativ 16% din plasticul produs anual în lume este format din fibre textile, ajungând undeva la aproximativ 60 de milioane de tone pe an.  Poluarea cu microfibre se face atât prin spălarea rufelor, cât și prin simpla purtare a hainelor.

 

Microplasticele sunt răspândite în întreaga lume în aerul pe care îl respirăm.

Poluarea cu plastic e considerată ca fiind una dintre cele mai presante probleme de mediu și sociale ale secolului XXI. În ultimii 60 de ani producția de plastic a crescut de la 1,7 la 322 milioane de tone anual, iar jumătate din această cantitate devine gunoi în mai puțin de un an. Problema este cu atât de gravă cu cât microplasticele fac acum parte din fluxurile regulate ale atmosferei și circulă pe planetă precum oxigenul sau apa.

Cu cât suntem mai aproape de centrele urbane cu activitate intensă, cu atât este mai mare contaminarea, zonele periurbane fiind mai puțin afectate. Cu toate acestea, fibrele plastice se găsesc inclusiv în zone îndepărtate, cum ar fi Pirineii sau zona arctică. Este ceva omniprezent și, probabil că noi inhalăm microplastic chiar acum.

 

Microplasticul este prezent cu preponderență în aerul din interior.

Petrecem cea mai mare parte a zilei în spații închise, fie că suntem la serviciu, acasă, în supermarket, la mall sau la sala de sport. Iar concentrația microparticulelor din plastic în aerul interior este zece ori mai mare decât cea din aerul exterior. Canapelele, perdelele, pilotele din poliester și textilele purtabile produc în mod natural microplastice prin uzură. Fricțiunea, simplul fapt de a-ți îmbrăca hainele, de a te mișca, de a te plimba pe covoare genereaza particule minuscule de plastic care rămân în interiorul casei.

 

De ce este atât de periculos microplasticul pentru organismul nostru?

Microplasticele din corpul nostru provin nu doar din consumul de apă îmbuteliată sau consumul de pește din oceanele poluate, ci și din aer. Microparticulele din plastic inhalate pot pătrunde adânc în țesutul pulmonar de unde nu pot ieși. Iar anumiți compuși precum ftalați, bisfenol A sau alte substanțe dăunătoare pot trece chiar în fluxul sanguin și provoca boli cardiovasculare, dar și deteriorarea sistemului imunitar și nervos. Pe termen lung, pot fi chiar cauza cancerului.

Și, deși consecințele nu sunt întotdeauna atât de grave, frecvent pot lua forma durerilor de cap, oboselii, dificultăților de concentrare și infecțiilor tractului respirator. Adesea apare sindromul cunoscut sub numele de SBS (Sick Building Syndrome) sau sindromul clădirii nesănătoase, care este legat de reducerea imunității, de cefalee, tulburări ale funcțiilor renale și hepatice, precum și iritații ale ochilor și ale căilor respiratorii.

Cercetările au arătat că cei care lucrează în industria textilă și prelucrează, printre altele, fibre de poliester ori nailon, experimentează tuse, respirație și capacitate pulmonară redusă, demonstrându-se astfel o legătură între inhalarea microplasticului și problemele de sănătate observate la acești lucrători.

Cei mai afectați însă sunt copiii. Ei sunt cei mai expuși poluării cu microplastice pentru că aspiră de două ori mai mult aer decât un adult pe kilogram de greutate corporală, iar organele lor respiratorii, metabolismul și sistemul imunitar nu sunt pe deplin dezvoltate. În plus, cei mici se joacă și se târăsc adesea pe sol, unde se adună praful sau chiar mestecă jucăriile din plastic, ceea ce presupune un risc mai mare. S-a demonstrat că prima expunere a unui copil la particulele de microplastic are loc  înainte de naștere, acestea fiind descoperite și în placentă.

Ținând cont de impactul pe care îl are asupra sănătății, reducerea plasticului pe care îl folosim în viața de zi cu zi poate face o mare diferență. Iar noi îți punem la dispoziție o serie de alternative sustenabile.

 

1. Folosește țesături din materiale naturale.

Probabil că ai o mulțime de haine care sunt parțial din plastic – gândește-te la un tricou sau la pantalonii de yoga din poliester (este un material ieftin și versatil pentru producători). Îmbrăcămintea din plastic este una dintre cele mai mari surse de poluare din lume, producția fibrelor textile din plastic crescând la nivel global cu 3 până la 4% pe an. Așadar e important să te gândești atent la hainele pe care le vei cumpăra în viitor, să cauti mărci care folosesc doar materiale naturale, cum ar fi bumbacul, mătasea, lâna, cânepa și inul. În acest fel, dacă ai haine doar din materiale naturale riscul poluării cu microplastice scade la zero.

Ia în calcul folosirea țesăturilor organice, naturale, inclusiv pentru covoare, draperii sau alte elemente de decor și mobilier din casă.

 

2. Renunță la materiale plastice de unică folosință.

Gândește-te la toate lucrurile din plastic de unică folosință pe care le folosești în fiecare zi și înmulțește-le cu peste 7 miliarde de oameni – cam aceasta este valoarea deșeurilor din plastic care sunt aruncate zilnic.

Există câteva lucruri simple pe care le poți face pentru a reduce interacțiunea cu plasticul, cum ar fi cumpărarea unei sticle de apă reutilizabile sau obiecte de uz frecvent care sunt compostabile sau biodegradabile. Optează pe cât posibil pentru ambalaje de hârtie sau carton, vase reutilizabile și cumpără alimente proaspete ori articole vrac.

 

3. Ia în considerare alternativele din plastic durabile și ecologice. 

În ziua de azi multe industrii se străduiesc să înlocuiască materialele plastice din produsele lor. Multe întreprinderi oferă alternative, cum ar fi sticla sau oțelul inoxidabil, care sunt de fapt mult mai rezistente și mai durabile decât plasticul – pot costa ceva mai mult, dar o placă din sticlă sau oțel, un bol, un container durează ani de zile fără să genereze microplastice.

Optează pentru jucării din lemn natural sau din cauciuc în locul celor din plastic (sau care au părți din plastic).

 

4. Alege articole din plastic reciclat și reciclează-le în consecință.

Există 7 tipuri de plastic, unele dintre acestea sunt reciclate pe scară largă, în timp ce altele sunt reciclate doar în anumite condiții. Verifică la articolele cumpărate acel logo universal de reciclare și ia în calcul că nu toate produsele pot fi reciclate în același mod.

 

5. Folosește mijloacele de transport în comun.

Anvelopele auto sunt o sursă majoră de microplastic. Pe măsură ce autovehiculele parcurg kilometri pe autostradă, frecarea cu șoseaua determină uzura anvelopelor, respectiv acumularea particulelor de plastic în aer. Utilizând transportul public în loc de mașina personală, poți limita cantitatea totală de eroziune a anvelopelor și poluarea cu plastic.

 

6. Cumpără produse cosmetice care nu conțin plastic.

Produsele de îngrijire personală conțin adesea componente din plastic. Pastele de dinți și exfolianții conțin microbile, particule din plastic de formă sferică cu dimensiunea maximă de 5 mm care produc efectul de exfoliere. Majoritatea acestor produse vin, de asemenea, în recipiente mici din plastic, greu de reciclat.

Vestea bună e că în prezent o mulțime de companii cosmetice concurează pentru a atrage de partea lor consumatorii orientați spre sustenabilitate, care au eliminat treptat componentele din plastic și au investit în tipuri alternative de ambalaje.

 

7. Folosește un purificator de aer performant.

Tehnologia folosită de  purificatoarele de aer de ultimă generație elimină particulele din plastic din aerul pe care îl respirăm. Toate purificatoarele Blueair (inclusiv cele pentru mașină) sunt echipate cu tehnologia HEPASilent și elimină 99,97% din microplasticele existente în aer. De asemenea îndepărtează polenul, fumul, praful, mucegaiul, bacteriile, virușii și COV-urile găsite în vopsele și produse de curățat.

În plus, nu uita să aerisești constant camera, concentrația e mai mare în interior decât în exterior.

 

8. Aspiră frecvent pentru a elimina microplasticul de pe podea.

Podeaua este suprafața unde se adună cea mai mare cantitate de microplastic din încăpere. Aspiră cât mai des, și, în măsura în care este posibil, redu sau elimină covoarele, pentru că de ele se prind fibrele și particulele din plastic. De asemenea, alege ca pardoseală un parchet din lemn sau gresie din ceramică. Vinilul și pardoseala din linoleum eliberează microplastice în aer.

Nu în ultimul rând o informare corespunzătoare în ceea ce privește această problemă globală poate conduce la noi perspective și inițiative la scară largă pentru ca noile generații să respire un aer cu cât mai puțin plastic.