Poluarea cu particule fine de praf și modul în care aceasta ne afectează sănătatea

Știm atunci când mâncarea este alterată sau apa este impură, dar când vine vorba de aer nu ne dăm seama cât de poluat este, pentru că nu-l putem vedea.

11.000 de litri de aer trec aproximativ zilnic prin căile noastre respiratorii.

Respirăm între 150 și 750 de miliarde de nanoparticule în fiecare zi.

Aproape 7 milioane de decese sunt atribuite anual în urma expunerii la aerul poluat din interior și din exterior.

Toate aceste date ne ajută să înțelegem cât de important este să cunoaștem cauzele poluării aerului și felul în care sănătatea noastră este afectată.

 

Ce este poluarea cu particule fine?

Poluarea cu particule (PM – Particulate Matter) se referă la un amestec de particule mici, solide și lichide care se află în aerul pe care îl respirăm.

Unele dintre aceste particule, denumite primare, sunt de origine naturală și provin de la eroziunea solului, de la polen sau incendii de biomasă. Altele provin din diverse procese de ardere desfășurate în  activități industriale și domestice, din transport și din agricultură (prelucrarea solului etc.) O altă categorie de particule, denumite secundare se formează în atmosferă în urma reacțiilor fizico-chimice și implică emisii  de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) sau compuși organici volatili (COV).

Particulele în sine au dimensiuni diferite. Unele au o zecime din diametrul unui fir de păr (multe sunt chiar mai subțiri) și pot fi văzute doar cu un microscop electronic. Cercetătorii au clasificat particulele în funcție de mărime, grupându-le în 3 categorii:

• Particule grosiere, denumite PM 10, care au un diametru de aproximativ 10 microni. În momentul în care inspirăm, acestea sunt reținute în nas și în căile respiratorii superioare. Față de particulele mai mici care pătrund direct în sânge, corpurile noastre se pot apăra mai ușor împotriva PM10 prin strănut sau tuse.
• Particule fine, denumite PM 2.5 care au un diametru de 2,5 microni sau mai mic. Acestea pătrund adânc în sistemul respirator până la alveolele pulmonare și pot trece în fluxul sanguin.
• Particule ultrafine, denumite PM 0.1 care au un diametru mai mic de 0,1 microni. Sunt suficient de mici pentru a trece din țesutul pulmonar în fluxul sanguin, circulând ca moleculele de oxigen în sânge.

Indiferent de mărime, aceste particule ne pot afecta sănătatea. Femeile gravide, copiii, vârstnicii, pacienții care suferă de patologii cardiovasculare sau respiratorii, diabet și obezitate sunt printre cei mai vulnerabili.

 

Efectele asupra sistemului respirator

Microparticulele ajung în bronhii și de acolo direct în alveolele pulmonare unde creează o inflamație. Bronhiile se îngroașă și secretă mucus, ceea ce îngreunează circulația aerului și provoacă dificultăți de respirație.

Dacă la adulții sănătoși, poluarea cu microparticule se traduce de multe ori doar printr-un disconfort temporar (tuse, mâncărime a ochilor etc.), aceasta este un factor agravant la persoanele cu boli respiratorii, cum ar fi bronhopneumonia cronică sau astmul, precum și la copii (ai căror plămâni sunt încă imaturi) sau la vârstnici (care au capacitate ventilatorie redusă).

Simptomele astmului pot apărea sau se pot agrava mai ales atunci când persoanele cu risc sunt în prezența acarienilor de praf, animalelor, polenului, produselor chimice etc.

Alergiile la praf reprezintă o preocupare globală în creștere, din ce în ce mai mulți oameni dezvoltând acest tip de alergie (1-2% dintre oamenii din întreaga lume). Acarienii de praf se găsesc cu precădere în interior, în așternuturile, covoarele, tapițeriile și textilele din casele noastre.

Dimensiunea unei particule tipice de praf este de aproximativ 5 microni în diametru (sau 1/14 din diametrul unui fir de păr). O singură particulă de praf poate conține sol, părți ale plantelor, fragmente de insecte, firimituri de alimente, fibre, spori de mucegai și polen, tutun, excremente de gândaci etc., și poate declanșa o reacție alergică din partea sistemului nostru imunitar. Simptomele alergiilor la praf sunt similare cu cele la polen ori la animalele de companie și includ tuse, congestie, strănut, respirație șuierătoare, eczeme, ochi iritați, oboseală și afectarea funcției creierului.

 

Efectele asupra sistemului  cardio-vascular

Există, de asemenea, riscuri cardiovasculare (angină, atac de cord, tulburări ale ritmului cardiac) care pot să apară în urma expunerii la particulele fine de praf. Pe de o parte, atacați de microparticule, plămânii eliberează proteine inflamatorii care trec în fluxul sanguin și pot declanșa accidente cardiovasculare la persoanele cu risc. Pe de altă parte, cele mai fine particule pot traversa pereții bronhiilor și ajunge în sânge, care, cel mai probabil, se va coagula. Pulberile în suspensie (PM2.5) sunt asociate cu o creștere cu 11% a mortalității din cauze cardiovasculare.

 

Efectele asupra funcției cognitive

Expunerea la pulberi în suspensie este asociată cu exacerbări ale neuropatologiilor, cum ar fi bolile Alzheimer și Parkinson. Respirarea unui aer poluat în timpul sarcinii și în perioadele antenatale precoce pot duce la procese inflamatorii în creierul fătului, crescând sensibilitatea la tulburări neurologice (studii recente, arată că expunerea puternică la pesticide și PM în timpul sarcinii este asociată cu dezvoltarea tulburărilor de spectru autist la copii).

 

Ce poți face împotriva poluării cu particule de praf?

În ceea ce privește aerul din casă sau de la birou, există diverse modalități de a reduce concentrația de praf si implicit de particule fine. Iată câteva sugestii  de care poți să ții cont:

1. Asigură-te că încăperea e bine ventilată. O ventilație bună asigură o mișcare constantă a aerului, astfel încât praful fin să circule, să nu stagneze.

2. Optează pentru covoare lavabile. În loc de covoare mari, alege covoare lavabile și spală-le în fiecare săptămână. Sau folosește un aspirator HEPA ori cu aburi.

3. Șterge praful cu o cârpă umedă. Folosește o cârpă umedă din bumbac pentru a șterge suprafețele și, dacă ești alergic la praf, poartă o mască de protecție N95 sau N99 în timpul curățării.

4. Controlează temperatura și umiditatea. Menține temperatura sub 21°C și umiditatea relativă în casă, sub 50%, pentru a îngreuna dezvoltarea acarienilor.

6. Folosește huse antiacarieni. Utilizează huse de protecție împotriva acarienilor pentru perne și saltele, împiedicand astfel accesul accesul acestora la sursa principală de hrană (celulele moarte ale pielii).

7. Spălă așternuturile în apă fierbinte. Pentru a elimina acarienii de praf, spălă așternuturile în apă foarte fierbinte (de preferință peste 60 ° C) în fiecare săptămână și alege deopotrivă o temperatură ridicată pentru uscare.

8. Folosește un purificator de aer. Ia în considerare utilizarea unui purificator de aer la birou, în dormitoare și în alte zone ale casei în care petreci mult timp. Pentru rezultate optime, e de preferat să alegi un purificator cu filtre de aer HEPASilent™, acestea având o eficiență de filtrare de cel puțin 99,97% pentru particule cu dimensiune de până la 0,1 microni.