De ce devenim alergici și cum ne afectează alergiile sezoniere

Alergiile la polen reprezintă una dintre principalele preocupări de sănătate la nivel global, aproximativ 40% din populație (3 miliarde de oameni) confruntându-se anual cu diferite forme de sensibilizare care determină apariția unor simptome foarte supărătoare. Primăvara este #SezonulAlergiilor, așadar nu exista perioadă mai bună pentru a discuta pe larg despre acest subiect și pentru a înțelege de ce devenim alergici, chiar dacă nu avem o predispoziție genetică în acest sens.

Conceptul de “alergie” pe înțelesul tău

Ce înseamnă alergia și la ce se referă? Alergia este un răspuns exagerat al organismului la diferiți factori din mediul extern, care în mod normal nu ar trebui să provoace reacții neplăcute. În urmă cu peste 100 de ani, Clemens von Pirquet, medic austriac, a introdus în terminologia medicală conceptul de “alergie”, el fiind primul care a denumit reacția imună disproporționată a organismului împotriva unor alergeni. Dintre numeroasele tipuri de alergeni (de contact, ingerați etc.), cei care ne afectează cel mai mult sunt inhalați și produc reacții imediate. Alergia la polen, febra fânului, alergia la praf sau la fumul de țigară, sunt doar câteva exemple clinice în acest sens.

De ce devenim alergici? 

Alergia este una dintre afecțiunile pe care le putem dobândi de-a lungul vieții, dar care în același timp este favorizată și de o predispoziție genetică moștenită de la unul sau de la ambii părinți. Copiii sunt expuși la alergii încă din primele momente de viață intrauterină. Mediul în care mama trăiește, dieta acesteia, chiar unele suplimente prescrise în sarcină dar administrate în exces (de exemplu, acidul folic), pot modifica bagajul genetic al copilului și pot favoriza implicit dezvoltarea unui teren atopic. Un istoric familial cu siguranță este de ajutor în prevenția și gestionarea alergiilor, însă la fel de important este și stilul de viață pe care îl adoptăm.

Alergici nu devenim pur și simplu întâmplător sau peste noapte. Organismul uman are dezvoltate o serie de mecanisme de toleranță la diverși factori din mediul natural, prin urmare nu orice expunere la un potențial alergen constituie motiv de îngrijorare. Suntem mai bine protejați decât am crede, însă cu toate acestea procentul persoanelor alergice crește semnificativ de la an la an. Explicația: devenim ultra-sensibili la anumite substanțe pe măsură ce luăm contact în mod repetat cu acestea. Nu putem dezvolta sensibilități la ceva la care nu am fost expuși decât ocazional sau deloc. În schimb, organismul nostru poate considera drept invadatori periculoși, particulele pe care nu le recunoaște. De exemplu: putem fi expuși la polen într-un anumit context fără a avea niciun fel de simptom, însă la fel de bine, un alt tip de polen ne poate cauza o reacție alergică.

Mai mult decât atât, încălzirea globală și schimbările climatice din ultimele decenii și-au pus din plin amprenta asupra sezonalității polenurilor și a alergenicității acestora. Altfel spus, polenul din prezent este mult mai “agresiv” și mai periculos decât polenul din anii ’60 sau ’70, mai ales dacă luăm în calcul perioadele în care sezonul de polenizare coincide cu temperaturile ridicate și cu accentuarea emisiilor de dioxid de carbon sau cu precipitațiile abundente, care au drept consecință hidratarea particulelor de polen, fragmentarea acestora și răspândirea unor bioaerosoli atmosferici care transportă alergeni pe distanțe foarte mari.

Alergia la polen este un “diagnostic” generic. Nu manifestăm aceleași reacții de respingere la orice tip de polen, ci cu precădere la cel aeropurtat, care provine de la plante care nu sunt polenizate de albine și care are o granulație foarte mică, ceea ce facilitează pătrunderea adâncă în sistemul respirator. Salcia se numără printre primii arbori care înfloresc la începutul primăverii, urmată apoi de stejar, frasin, plop, mesteacăn etc.

 În prezent, prevalența alergiilor la polen la nivel global se situează în jurul valorii de 40%, ceea ce înseamnă că mai bine de o treime din populația planetei are un răspuns imun la cel puțin un tip de polen.

 Cum ne afectează alergiile sezoniere?

 Particulele de polen atunci când sunt inhalate, nu generează în mod automat un răspuns imunitar. Aceste proteine sunt de obicei inofensive, însă sub influența anumitor factori sau a unor determinări genetice, corpul le poate percepe ca fiind dăunătoare și reacționează prin producția de imonoglobine, anticorpi care atacă celulele albe, acestea la rândul lor apărându-se prin secreție de histamină, substanță responsabilă de apariția simptomelor alergiei la polen.

 Printre cele mai des întâlnite simptome ale alergiei la polen se numără: 

  • Strănutul
  • Secrețiile nazale apoase
  • Lăcrimarea și înroșirea ochilor
  • Presiune la nivelul sinusurilor (foarte multe alergii la polen sunt asociate cu sinuzita)
  • Mâncărimi ale ochilor sau în gât
  • Congestie nazală
  • Diminuarea simțului mirosului
  • Respirație șuierătoare

 În articolul de săptămâna viitoare vom povesti cum apare, cum se manifestă și cum putem trata alergia la polen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiență ta pe E-Klarwin